Materiale publicitare

Istoric

Publicitatea, conceptul pe care multi teoreticieni ai fenomenului au incercat sa defineasca,  a ajuns astazi sa reprezinte acea forma de comunicare specifica, pentru marketing care are ca scop sa incurajeze sau sa contina un public, sa continue sau sa intreprinda o actiune, de cele mai multe ori una de cumparare. Cu ajutorul publicitatii se doreste sa influienteze comportamentul consumatorului in asa fel incat acesta sa ia o decizie de cumparare favorabile ofertei comerciale prezentate. Alte forme de publicitate al caror scop nu se transforma imediat intr-un venit financiar si nu se masoara prin incasari sunt frecvente in campaniile politice sau ideologice. Si in acestea din urma forme, materiale publicitare sunt amplu folosite pentru obtinerea unui vor sau a unei adeziuni.

Primele semne de publicitate comerciala vin de la comerciantii egipteni care isi inscriptioneaza ofertele comerciale pe papirusuri astfel incat sa atraga cumparatorii. Mesajele comerciale, cat si materialele publicitare folosite in campanii politice au fost folosite in minele orasului Pompei, dar si in actualul teritoriu al tarilor arabe. Publicitatea care avea ca suport papirusul era o metoda de promovare utilizata la scara larga si de catre comerciantii din Grecia Antica.

Pe langa papirus, o forma de publicitate folosita frecvent in antichitate erau picturile pe pereti sau pe piatra. Aceasta forma se pastreaza si astazi, in ciuda dezvoltarii unei industrii publicitare puternice, in unele regiuni din Asia, Africa ;i America de Sud. Istoria ne indica faptul ca cele mai vechi forme de publicitate sunt cele exterioare, manifestate prin panourile publicitare.

In Evul Mediu, orasele au inceput sa creasca, numarul populatiei sporea, ceea ce a dus si la intensificarea eforturilor de marketing ale comerciantilor, dar si la o prima adaptare la publicul tinta. Desi populatia crestea semnificativ ca numar, accesul la educatie era destul de restrans, asa ca majoritatea oamenilor erau analfabeti. Pentru a reusi totusi sa le transmita mesajul publicitar, pe firmele comerciantilor erau desenate semne care ilustrau activitatea fiecarui magazin. Astfel, pe firma cizmarului era desenata o cizma sau un pantof, sau pe cea a fierarului o potcoava de cal.

Secolul al XIX-lea aduce o dezvoltare semnificativa a publicitatii, generata de cresterea economica. Diversificarea ofertei comerciale, cresterea productiei si in ultimul rand schimbarea radicala a comportamentului consumatorilor au fost elementele care au determinat adaptarea industriei publicitare la mediul specific al pietii. Aceasta dezvoltare duce la aparitia unor noi metode de publicitate cum ar fi marketingul direct prin posta.

De asemenea, apar si reclamele platite in presa scrisa. Prima reclama de acest fel este publicata de catre ziarul francez La Presse in editia sa din iunie 1836.

Boom-ul industriei publicitare a inceput in anii 1920 odata cu aparitia radioului si a investitiilor masive in campanii de promovare venite din industria tutunului. Aparitia televiziunii si a televizorului in anii 1950 a constituit o adevarata revolutie a industriei publicitare.

Anii 1960 au venit cu extinderea bugetelor de publicitate a companiilor, ceea ce a dus la campanii din ce in ce mai complexe care implicau mai multe medii. Companiile mari ale vremii au constientizat beneficiile aduse de publicitate, asa ca, unele dintre ele au alocat bugete de sute de milioane de dolari acestor activitati.

Prin utilitatea lor, materialele publicitare abordeaza clientul potential la nivel personal si construiesc o relatie cu acesta. Prin utilizarea practica in ziua de zi cu zi, clientul potential creeaza o relatie cu obiectele promotionale si implicit la nivel subconstient, cu brandul pe care aceste obiecte il reprezinta.